Al doilea pas: am şchiopătat niţel


… dar a fost mult mai bine decât ieri. 25 de puncte la logica sunt aproape sigur ale mele. Sper doar să nu o supăr pe zeiţa Fortuna zicând asta şi să iau mai puţin, din cine ştie ce scăpare prostească de care nu mi-am dat seama. În general, mi-e teamă să spun că o să iau notă mare, chiar dacă ştiu că am făcut. Nu ştiu de ce, dar simt că dacă spun cu voce tare, dacă dau dovadă de mândrie şi umblu cu nasul pe sus, nu o să văd pietricelele din cale şi o să cad. Sau cum zice englezul, „I’ll jinx it”. Dar am făcut o promisiune şi trebuie să mă ţin de ea, sau măcar să incerc să nu îmi încalc cuvântul dat. Aşa că acum sunt ceva mai împăcată. O să fie bine. Încă n-am uitat ce m-a învăţat micuţa Sakura Kinomoto din „Cardcaptor Sakura”: „Daijoubu. Zettai daijoubu daiyou.” (trad: „Va fi bine. Cu siguranţă va fi bine.”)